joi, 29 iulie 2010

... la bloc




Minune mare, în Lupeni se construieşte un bloc. Vorba vine se construieşte. Am fost în "inspecţie", să verific stadiul în care se află lucrarea. Am vazut un şantier gol, doar doi oameni tăiau nişte scânduri, şi aceeaşi fundaţie de acum cateva luni. Aş pune un pariu că îl termină până îmi fac eu casă, dar am mai pierdut aşa un pariu. Acuma vreo cinci ani mergeam să mă înscriu la facultate, eram cu doi prieteni în maşină şi înjuram gropile şi semafoarele de pe drumul Petroşani-Deva. Unul din ei mi-a spus că o să ne luăm toţi maşini şi drumul nu o să fie gata. L-am contrazis bineînţeles, cu speranţa că îl vor termina la timp. Au trecut anii, am terminat toţi trei facultatea, avem toţi trei maşini şi drumul înca nu e gata.
Dar să revenim la bloc, se spune prin oras, că o mare parte din materialele care ar trebui să fie folosite la ridicarea blocului sunt "realocate" spre viitoarea casă a juniorului. Nu ştiu daca e adevărat, dar sper că de data asta măcar o să vopsească noua casă într-o culoare diferită de cea a blocului.

joi, 22 iulie 2010

Lupeni era sa fie Barbateni




Se spune că, după greva minerilor din 1977 Ceaușescu iritat de obrăznicia minerilor care au avut curajul să protesteze, ar fi vrut să steargă numele Lupeni de pe hartă. Nu avea cum să dărâme un întreg oraș, dar putea să îi schimbe numele. Bineînțeles asta este o legendă, dar dacă mă gândesc mai bine nu e foarte departe de adevăr. În anii 80 în Lupeni a apărut un nou cartier, Bărbăteni, un cartier construit în locul vechilor colonii ale muncitorilor. Într-o zonă În care cele mai mari clădiri erau Scoala Generală Numărul 5 cu un etaj și transformatorul de curent de pe Orhideelor, astăzi este un cartier cu blocuri de până la 6 etaje, un cartier care înseamnă jumătate din oraș. Ceaușescu ar fi vrut să mute aici centrul orașului și să îi schimbe numele în Bărbăteni. O dovadă foarte clara este faptul că a dărâmat o clădire din centrul vechi al orașului, Policlinica, un monument arhitectonic, și a construit în locul ei o gară căruia îi spune Lupeni, dar care seamănă mai mult cu o haltă. În schimb la ieșirea spre Uricani a construit o gară imensă cu 3 etaje, cu pasaje subterane, care în timp se va dovedi inutilă, și care azi zace în paragină (foto). Mai mult în unele hărți CFR în loc de Lupeni e trecut Bărbăteni, semn că așa zisul plan era deja pus în aplicare. Bine că nu a mai avut timp....

duminică, 18 iulie 2010

Un cal pe zebra




Mergeam într-o zi să îmi alimentez maşina, când deodată în mijlocul străzii a aparut un cal. Traversa strada pe trecerea de pietoni de langă '74. În urma lui doi copii, care nu aveau mai mult de 5 ani, încercau să îl prindă de coadă. Nu ştiu ce căuta calul în mijlocul oraşului, în mijlocul străzii, dar mai grav, ce căutau copiii ăia singuri în mijlocul străzi? Ne mai întrebăm de ce se întâmplă atâtea nenorociri. Uite, din cauza asta. Probabil cei responsabili de copii şi de animal erau la udmr, duceau lupte grele, cu sticlele de bere.
Am făcut şi o poză, dar până mi-am scos aparatul, calul deja trecuse strada.

miercuri, 14 iulie 2010

Aș fi vrut să vă arăt ceva urât...


În urmă cu două luni am citit un articol pe un blog despre Straja. Defapt articolul era despre zona de agrement din Lupeni. Autorul ne arăta prin poze un loc plin de gunoaie, noroi și câini comunitari și ne spunea că ar fi vrut să ne arate ceva frumos, dar nu avea ce. Am citit multe articole bune pe blogul lui, un blog foarte bine aranjat, dar acest articol nu imi place !
Dacă vrei să vezi ceva urât, te uiți după ceva urât, dacă vrei să vezi ceva frumos te uiți după ceva frumos. Mă întreb, oare la fel procedează și cu fetele ? :)

După ce am vizitat zona as fi vrut să vă arăt și eu ceva urât, da nu am văzut nimic.


joi, 8 iulie 2010

Drumul crucii


Deja sunt 11 ani de când cel mai lung drum al crucii din lume a fost parcurs pentru prima dată în Valea Jiului. De atunci, tot mai mulţi nătărai şi gură-cască credincioşi se adună în fiecare an, în Vinerea Mare, la Lupeni ca să care o cruce de 4.40 lungime şi 2.20 lăţime până în straja, adica vreo 10 km.

Tot drumul durează vreo 4 ore, timp în care credincioştii fac 14 popasuri, iar la fiecare dintre acestea se rememorează câte o scenă din drumul lui Iisus către Golgota.

De fapt şi de drept, toata paţachinele îşi pun tocurile de 15 cm şi gecile de piele şi se duc să facă pe pioasele la drumul crucii şi la fiecare popas se aruncă în genunchi şi bagă cruci şi închinăciuni şi bocete, iar popii îşi umflă cele mai groase lanţuri şi bagă nişte cântări la microfon, că doară trebuie să îi audă tot poporu’. Şi turma îi urmează. De fapt, turma îi urmează ca să se bată pe plasele cu American Cola şi salam de vară pe care le împarte Părău, da asta îi partea a2-a. Şi după ce au luat tot ce a fost moca, se duc toţi la telescaun, ca e gratis în ziua aia.

Cam asta-i treaba cu drumul crucii. A, mai nou sunt si tineri îmbrăcaţi în costume de romani. Ca să fie mai frumos, domnule. Deci noroc cu drumul ăsta al crucii, că mai au şi credincioşii pe unde să meargă şi ei în excursii.

duminică, 4 iulie 2010

... o brad frumos


Se pot spune mult chestii bune despre Lupeni ca oraş, dar despre unii oameni de aici poţi spune că sunt de neîntrecut la capitolul prostie. De exemplu, bradul de Crăciun amplasat în parcul copiilor, în luna noiembrie încă se află acolo. Suntem totuşi la începutul lunii iulie,nu prea e soare, dar e vară. Probabil îl păstrează până la Crăciunul viitor, şi dup'aia o să se laude că au redus cheltuielile la primarie cu x-zeci la sută.Se pare că avem nişte conducatori care iubesc natura (moartă).

joi, 1 iulie 2010

Crucea Eroilor Straja




Crucea Eroilor din Straja este o construcție metalică cu o înălțime de 18.6 m. Noaptea este luminată și este vizibilă din toate orașele Văii Jiului. Legenda spune că într-o seara la o cabană, s-a aprins lumina într-o încăpere, becul s-a ars iar flama făcută de filament a imprimat pe sticla becului o cruce. În urma acestui ”incident” a fost construită crucea.
De cand eram mic, de fiecare dată cănd urcam în Straja, trebuia neaparat să merg până la cruce. Era destul de greu de urcat, dar cand ajungeam acolo, eram răsplătit cu o priveliște minunată. Vedeam toate orașele din vale, vedeam dealurile înverzite din jurul lor, vedeam Jiul de Vest ca pe un șarpe, dar mai frumos se vedeau munții Retezat și munții Parâng, ale caror vârfuri înzăpezite completau un peisaj de pus în tablou. Iarna pesisajul e și mai frumos.
De acest loc mă leagă multe amintiri ”plăcute”. Probabil nu sunt singurul :) Daca ești în Straja sau prin apropiere și vrei să impresionezi pe cineva trebuie neaparat să îl duci la curce. Mai nou se ajunge foarte ușor pentru că s-a construit un drum cu asfalt care te duce la cațiva metri de ea.